Camera misterelor - camera lui Robin

Robin se invartea de zor prin camera ei, murind de plictiseala.Era foarte tarziu si acum nu mai avea ce face.

Aparusem intr-un colt al camerei.

-Robi, long time no see.

Fata isi indrepta privirea spre el, putin mirata.
-Ce?Intreba ea, caci nu-si dadea seama de unde o putea cunoaste el.

-Ai ramas la fel. Prea uimita.

Robin incepu sa chicoteasca.
-Asa am fost mereu."Cine e?Ne cunoastem?Cred ca am uitat de el cand m-am lovit la cap in acel razboi si mi-am pierdut cunostinta.."Isi zise ea in gand.

-Imi dau seama. Am zambit. -Mda..

-Si..? Imi poti spune numele tau?Intreba ea, putin jenata si rosind putin in obraji.Cred ca am reusit sa-l uit.

-Se pare ca m-ai uitat. Am zis. -Ikuto Tsukiyomi.

-Scuze.. Zise ea, incercand sa faca cumva ca baiatul sa nu-i observe roseala din obraji.Nu o sa mai uit, promit!

-Nah, nui nimic. Iam ciufulit umpic parul, razand.

Robin zambi intr-un mod copilaresc si incepu si ea sa rada .

Coada mea iesi, si incepeam sa dau din ea in timp ce radeam.

-Mai, mai, ce codita draguta! Glumi aceasta.

-Stiam. am zambit malefic, incepand sa o gadil pe fata cu coada.

-Termina! Sti ca fac urat cand ma gadila cineva! Zise ea printre rasete.

-Stiam, tocmai deaia te gadil.

Robin incerca sa riposteze insa nu putea, radea intr-una.

-Daca ma prinzi, nu te mai gadil. Am zis jucaus.

-o sa incerc! Zise ea continund sa rada apoi isi intinse mainile spre baiat, vrand sa-l prinda.

Alergam ca nebunul prin camera, razand.

-Nu mai fugi! Striga ea, fugind dupa baiat.

-Nu ma voi opri pana nu te dai batutaa! Am strigat inapoi.

-Nu ma dau! Zise ea alergand dupa el.

-Serios? Am sarit in sus.

Robin sari dupa el, insa se impiedica si cazu.